Angry birds
Cel mai stupid joc, însă a reuşit să îmi capteze toată atenţia, orele şi noptile.
Cel mai stupid joc, însă a reuşit să îmi capteze toată atenţia, orele şi noptile.
Întotdeauna mi-au plăcut bărbaţii arătoşi, îmbrăcaţi cu gust şi care sunt în stare să lase în urma lor o mică dîră de parfum bun. Am fost înnebunită după aşa ceva. Rar găseşti un bărbat care să ştie să-şi potrivească hainele în ton cu caracterul lui.
Am cunoscut cândva pe vremuri, un bărbat arătos, bine îmbrăcat şi care folosea un parfum care îţi bloca mintea. Ani întregi am căutat un bărbat care să miroasă la fel. Ghinon: n-am mai găsit. Mergeam pe stradă şi adulmecam mirosul bărbaţilor, poate, poate voi găsi din nou mirosul lui. N-am avut şansa să îl găsesc, nici până în ziua de azi.
În schimb, dacă s-ar întâmpla să dau peste domnul de mai jos, cred că mi-aş schimba gusturile.
I. Care e avantajul de a face sex în grup?
R. Dacă ai treabă, poţi să pleci…
I. Care este deosebirea între porumbel şi cocoşel?
R. Porumbelul este păsărica păcii, iar cocoşelul este pacea păsăricii.
I. Cum e mai bine să mori: de sifilis sau de dizenterie?
R. Mai bine să mori ca un barbat, decât ca un căcat.
I. Care este diferenţa dintre un frigider şi un wc?
R. În frigider ouăle stau aşezate, în wc stau atârnate!
I. De ce stau găinile pe gard?
R. Să le vadă cocoşii copanele.
I. Pot începe orele de educaţie sexuală cu fiica mea de 12 ani ?
R. Da, veţi învaţa lucruri noi şi interesante ! Read more »
Nu-s o împătimită a dulciurilor, am mai spus chestia asta pe aici. Singurul zahăr ce îl consum este cel din cafea, bine, de fapt pot spune că a fost cel din cafea. Acum consum cafeaua black (yeah). De când mi s-a spus clar în faţă că din vocabularul meu trebuie să iasă cuvântul “dulce”, parcă mintea mi-a luat-o razna. Salivez după ceva dulce. A fost bine până acum, însă de o săptămână încoace am început să am coşmaruri cu dulciuri. Visez la singurul tort ce îl mâncam cândva, tortul alb negru. O delicatesă cum numai cei de la Cofetăria Alice ştiu să o facă.
Nu cumpăram des, doar la ocazii. Şi tot atunci consumam doar o feliuţă, era de ajuns să îmi fac pofta.
Tot în aceste vremuri de tristă amintire am descoperit prin colţişorul meu de amintiri o sticluţă mică de lichior Mozart chocolate pure black. Are doar 20ml. Înnebunesc când o văd. N-am rezistat şi am desfăcut-o după aproape doi ani de când am achiziţionat-o. Pot să spun că dacă ştiam că este atât de bun îmi luam o sticlă mai mare.
Nu mai ajung curând pe la Viena, aşa că dacă cineva se îndură, poate să îmi cumpere şi mie o sticlă. Ofer recompensă.
Cam astea-s poftele mele interzise. Nu vreau mult, dar chiar dacă le-aş avea, tot nu m-aş putea apropia de ele. Măcar prin scris să îmi satisfac pofta interzisă. Oare de ce tot ce este interzis dintr-o dată devine foarte bun?
Săptămâna trecută erau mai bine de 10 grade cu plus, săptămâna asta, mai bine spus acum sunt -18 grade (cel puţin asta simt eu). În speranţa că voi mai trăi până mâine, sper că se va găsi cineva milos să îmi doneze şi mie un iglu. Am auzit că sunt chiar călduroase şi spaţioase. Vă rog doar să aibe un gemuleţ, că vreau să urmăresc evenimentele de afară. Mulţumesc.
Postul este un pamflet aşa că trebuie luat ca atare. Să nu care cumva să săriţi cu oferte de iglu. N-am unde să-l parchez.
Ce să mă mai fac eu acum? Cum să mai aflu pe cine o să mai bată Mutu? Cum mai aflu eu câştigătoarele de la 6/49? Of, Paul, Paul.