Category: lepse

Am fost păruită

By Sufletica | 04/11/2010

Lipseşte. Fuge fără preaviz şi totuşi când se întoarce aruncă cu “parul” în oameni. Cam asta este povestea pe scurt a acestei lepşe. Mi-a fost dăruită cu drag de frumoasa cu parul. Cică nu vrea să mă vadă până nu fac leapşa asta. Deci, trec la treabă, că n-am chef să fac cunoştiinţă cu parul ei. :D

1. Eşti într-o situaţie unde drepturile individului nu există. Trebuie să alegi între Umilinţă şi Bătaie. Tu ce alegi şi de ce? Read more »

Vă era dor de o leapşă, nu?

By Sufletica | 27/04/2010

Pot spune sincer că îmi era cam dor de o leapşă. Cred că chestia asta s-a simţit dincolo de mări şi oceane. Concluzie: aimee cea drăguţă m-a procopsit cu o leapşă lungă ca o zi de post. Dar nu-i bai, chiar aveam chef de una. Să nu mă mai lungesc, zic, nu de alta dar îmi aud vorbe în sat că prea mă distrez, aşa că mai bine trec la muncă.

1. De câte ori pe zi te speli pe faţă?
Păi depinde. Niciodată când stau acasă şi zac în pat. Întotdeauna când plec la scârbici şi poate de două, trei ori pe parcursul zilei. Nu de alta, dar încerc să mă trezesc, atunci când mă apucă somnul pe la scârbici.
2. Ce fel de ten ai?
Alb şi amestecat. Nici uscat, nici gras, exact aşa cum trebe.
4. Foloseşti exfoliant?
Niciodată. mă exfoliez şi singură. Read more »

Nu as renunta la…

By Sufletica | 18/03/2010

-  sufletul meu;
-  motanul din dotare;
-  amintirile ce ma inconjoara;
-  mandrie;
-  diverse principii;
-  mare;
-  muzica;
-  persoanele dragi;
-  prietenii ce mi-au fost cu adevarat prieteni;
Si as completa ca niciodata eu nu as putea sa renunt la persoana care mi-a fost alaturi in momentele grele.
Leapsa vine de la Ciupanezu si merge mai departe la cine crede ca se poate opri pentru cateva secunde sa preseteze cateva ganduri.

Bun îi vinul ghiurghiuliu

By Sufletica | 11/03/2010

borrachoN-am mai dat de foarte mult timp atenţie lepşelor. Cheful necesar pentru acest tip de joacă, a fost null. Având foarte multe datorii faţă de frumoasa deţinătoare de par, încerc să îmi plătesc o mică parte din ele, prin onorarea acestei lepşe.
Cică ar trebui să povestesc când şi cum m-am aburit eu prima oară. Apăi, maică, să tot fie ceva ani buni. Eram mândră fetiţă în sat, frumuşică, jucauşă, să fii fost prin clasa a X-a. Cu mic, cu mare am plecat toată clasa la balul bobocilor. Se ţinea undeva prin Pantelimon, la un club nu prea select pentru vremea aia. Cu un an înainte tot acolo se ţinuse şi aveam ceva experienţe proaste. Ţiganii din zonă, ofticaţi că nu pot intra în clubul respectiv, ne aşteptau la plecare şi căutau sămânţă de scandal cu băieţii din liceul nostru. Foarte mulţi au avut de suferit din chestia asta, deci nu era chiar o plăcere să mergi la Balul Bobocilor. Oricum nu aveam să ratez acel bal. Mergem noi acolo, mândri nevoie mare, ne distrăm, dansăm şi la un moment dat cuiva îi vine ideea să plecăm mai devreme şi să mergem într-un restaurant unde să continuăm distracţia. Read more »

Plec departe…

By Sufletica | 22/02/2010

… de toate astea. Îmi vine să fug, dar nu ştiu unde. N-am unde să mă ascund de mine. Grea senzaţie. S-a observat şi pe aici că nu am chef de nimic, nici măcar să îmi plătesc datoriile către drăguţa doamnă posesoare de par, nici către rontziki care m-a nimerit bine de tot cu rolul din filmul The Duchess.
Şi uite aşa, a trebuit să văd neapărat filmul, fiindcă altfel nu puteam să o cred pe cuvânt pe drăguţa de rontziki, atunci când îmi atribuise rolul Georgianei din The Duchess. Acum nu am decât să îi mulţumesc, cu ocazia asta am văzut un film frumos, de care chiar nu ştiam.
De o săptămână m-am apucat de citit Shantaram, carte recomandată de bogdanic. Sper să o şi termin, nu de alta, dar cheful meu din zilele astea este asemănător celui din melodia asta.

Plec de tot
Departe de tot
De tot ce-am avut
Dar am pierdut
Plec departe
Plec pe Marte
Si-acolo poate
Poate-poate
Si mai departe…

Premiu lepşuit

By Sufletica | 26/01/2010

Nu ştiu ce-am făcut, ce n-am făcut, cu ce-am greşit, cu ce n-am greşit, de m-au blagoslovit cu această prea frumoasă leapşă. superior-scribbler-award

Nu sunt o scriitoare, nu am studii în domeniu. Îmi place uneori să îmi descarc stările. Înainte de a apărea acest trend numit “blog”, obişnuiam să mâzgălesc pe hârtie. Acum m-am învăţat să o fac aici.
Nu toate mâzgăliturile au fost de calitate, nu toate sunt perfect gramaticale, nu mă pricep prea bine la scris, însă tot ce am aşternut până acum au fost gânduri din sufleţel. Tocmai de aceea, unele posturi (majoritatea) nu sunt aşa de vesele.

Cheful de creionat îmi vine atunci când sunt tristă şi uneori chiar îmi iese ceva frumos. Părerea mea.

Le mulţumesc pe această cale celor două cucuiete, Aia cu paru şi Ada, fiindcă mi-au demonstrat că pot fi iubită şi de o parte din blogosfera feminină.

Să revin totuşi la leapşa asta. Regulile sunt următoarele:

1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali.
2. Fiecare Scriitor Superior trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şi autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul.
3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge link către acest post care ne explică ce este cu premiul.
4. Fiecare S.S. care a câştigat premiul este rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr. Linky List.
5. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui.

Eu nu am să adaug decât atât: cine vrea să mă citească în continuare, e binevenit, cine simte că nu mai are ce… poate să închidă uşa.
Leapşa premiantă merge mai departe la:

- naicu cel frumos şi slovele de aur;
- rontziki – fata cafelelor de duminică;
- bogdanic – criticul nostru de serviciu;
- babilon – pentru posturile imaginare şi ieşite din tipar;
- lia-lia – vulpiţa noastră cea roşcată care ne încântă mereu cu posturi frumoase;

Şi bonusul meu, ete aşa că pot… doar e blogul meu. Deci, bonusul merge la olteanul nostru cel vestit.

Later edit: fiindcă sunt prea oarbă de la o vreme, fiindcă sunt prea dusă pe alte tărâmuri cu gândurile sau poate doar de la gripa ce s-a instalat aici la mine si nu mai vrea să plece, toate acestea au făcut să nu observ că eu fusesem premiată cu această leapşă de semafor. Deci imi cer scuze oficial şi promit ca data viitoare să nu mai trec pe roşu şi să mă fac că nu îl văd.