Fata cu parul de foc a ales un alt drum. Ca si-a dorit cu ardoare sa moara sau ca pur si simplu a fost o reactie la medicamentele luate, numai medicii legisti or sa stie chestia asta. Ce este trist? Astazi, Madalina Manole ar fi implinit 43 de ani. Fata draga nu fi trista, cam asa suna unul din cantecele ei. Insa, probabil ea a fost destul de trista, altfel nu imi pot explica gestul. Si da, a plecat.

Sa-ti fie drumul lin acolo in ceruri.

Cine nu îşi aduce aminte de frunza? Minunatul joc ce ne ţinea pe străzi până noaptea târziu. Cu ţipete, cu urlete, cu inocenţa noastră de copii fără internet. Frunza a revenit. Se joacă frunza. Se caută amatori. Cine doreşte şi pofteşte este invitat pe bloguleţul micuţului porc pentru mai multe detalii. Până la următoare rundă de frunză luaţi de aici şi vedeţi cum s-a desfăşurat prima ediţie. Eu nu m-am încumetat să mă duc, cică depăşesc vârsta critică, dar aştept cu nerăbdare campionatul de şotron.

Nu uitaţi, niciodată nu este prea târziu să îţi trezeşti copilul din tine.

Stă în firea noastră să umplem spaţiile goale. Eu încerc să-mi umplu spaţiile goale cu amintiri. Dar nu acesta este modul cel mai bun de a trece peste. Acum ştiu. În călătoria vieţii, trebuie să găseşti pe cineva la fel de normal ca şi tine. Dacă iubeşti pe cineva, eliberează-l. Dacă trebuie să-l urmăreşti, atunci probabil nu a fost al tău de la bun început.

Aş vrea să mă strângi în braţe, să mă mângâi uşor şi să îmi spui încet la ureche cât îţi este dor, de mine, de trupul meu, de tot. Amândoi să ne legănăm încet pe ritmul cald şi dulce al muzicii. Şă mă strângi în braţe şi să îţi cobori încet degetele lungi prin părul meu. Mirosul tău îmi pătrunde în toţi porii. Te-aş ţine o veşnicie în braţe, să îmi mângăi trupul şi să dansăm acest dans.

Emană fericirea pe toate canalele olfactive şi neurologice. Îţi creşte inima de atâta bunăstare, păcat că ai uitat să mai fii om. Păcat, că orice rahat te încântă. Cât de călduţ este să nu mai ai nici-o grijă, cât de încântător să vezi cum alţii îşi dau capul de pereţi fiindcă nu mai ştiu cum o să treacă ziua de mâine. Şi roata se învârte, şi acum eşti jos, acum eşti sus. Viaţa nu iartă pe nimeni, viaţa nu are scrupule. Acum îţi dă, acum îţi ia. Totuşi puţini sunt aceia care ştiu aceste lucruri.

Acesta este omul ce emană fericire pe toate canalele. Mă întreb uneori, cum ar fi să trăieşti fără griji? Cred că este destul de plictisitor, de-aia ajungi să emani fericire pe toate canalele.