Pofte nebune
De ce câteodată te trezeşti că ai nevoie de anumite stări de bine? Cât de slab poţi să fii şi să îţi doreşti ceea ce nu ai? Eu astăzi m-am trezit cu o poftă nebună de braţe. De braţele lui. Doamne, câtă nevoie. Oare asta să îmi lipsească aşa de acut încât să-mi fure somnul? Cum să doresc braţele lui, când şi eu deţin aşa ceva? Oare eu nu mă pot strânge în braţe la fel de puternic, aşa cum o face el?






<


Ti-am oferit mereu bratele mele. Nu ai dorit sa fii stransa de ele. Ghinion. Macar eu aveam niste brate sincere. Parol.
Uneori suntem extrem de stupizi in alegerile noastre. Totusi, cred ca sunt singurele brate care m-au facut fericita. Sincere, nesincere, au fost bratele de care am avut nevoie.
Stiu ca tu esti sincer si apreciez ca ai fost mereu acolo cand am avut nevoie, dar inimii nu ii poti poruncii niciodata.
Nu, tu n-o poti face atat de puternic………….bratele lui sunt grele de iubirea ce ti-o poarta. Sa fii iubita!
Crezi?
na ca mi-a venit si mie pofta de imbratisari
pai daca stiam ca numai bratele astea te vor aduce in vizita pe aici, le postam mai repede. Ma bucur totusi ca ti-am creat anumite pofte.
Eu nu as zice ca e o pofta nebuna…
Uneori si o pofta de-asta poate suna a nebunie…
Bratele persoanei iubite sunt unice si uneori le simtim atat de mult lipsa. Iti doresc sincer ca toate poftele, fie ele nebune sau nu, sa se indeplineasca.
Multam… si pentru tine la fel.
Scuze ca scriu aici….interesat de un schimb de link ?
Merci fain si o zi frumoasa
http://melculatomic.wordpress.com