dar imi e frica ca am spus totul. As vrea sa iti inchin inexistenta mea, dar nici lucrul asta nu ti-l pot oferi. Mi-as dori ca totul sa dispara in negura tacerii ce ne inconjoara… dar nici dorinta asta nu o sa se indeplineasca.
Imi e stupid de greu sa nu iti ofer nimic si totusi am sa o fac. De ce? Fiindca nimicul m-a caracterizat atat de bine in toata perioada asta, atat de bine incat a devenit starea mea de bine. Prin urmare, dragul meu (daca te mai pot numi asa), iti voi oferi ce-a mai ramas din mine: NIMIC.
Un chip de nisip
şi mîini de nisipi
şi limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
şi cineva care întoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greşit s-a transformat în nisip
şi judecători de nisip
mă judecă
şi mă condamnă la moarte
pe un eşafod de nisip.
Moartea cuvintelor – Octavian Paler
Niciodată să nu te joci cu destinul. Ce soartă cumplită îţi este destinată câteodată! Am aflat de curând că această minunată femeie, de numai 20 de ani, în floarea vârstei, o femeie superbă această domnişoară numită Mariana Bridi, Miss Brazilia şi finalistă la concursul Miss World şi-a pierdut membrele superioare şi inferioare din cauza unei banale infecţii urinare. Ce poate fi mai crud decât acest destin? O femeie care debordează de frumuseţe, o femeie care urma să aibe lumea la picioare!
Atât de stupidă e viaţa uneori… atât de ciudată şi de neînţeles. Eu îmi plângeam soarta că nu sunt iubită de cine aş vrea eu, că destinul este cam crud cu mine, şi încă odată am realizat că trebuie să îi mulţumesc Zeiţei Fortuna, pentru că ceea ce îmi lipseşte mie se poate rezolva oricând cu puţin efort. Dar cei care sunt năpăstuiţi de soartă, cum pot trece peste tot ceea ce le-a oferit destinul?
Încă odată rămân fără cuvinte… păcat de tinereţea ei.
<
