Cu ceva vreme în urmă am auzit o anumită melodie la KissFm. Nu am băgat-o în seamă, mai ales că limba îmi era de nedesluşit. Mă gândeam atunci pe moment ce naiba au păţit cei de la postul mai sus amintit de difuzează melodii în arăbeşte.
Am trecut repede peste moment. După ceva vreme m-am nimerit din nou pe acelaşi post şi surpriză, aceeaşi melodie. De data asta am stat un pic mai atentă. De atunci nu am mai avut somn şi zile bune. Nu ştiam cine cântă melodia şi nici măcar nu am fost în stare să prind măcar două cuvinte din ea pentru a putea identifica despre ce piesă este vorba.
Aseară, acelaşi peisaj. Maşină, radio, melodie. Am trecut repede la fapte, mi-am conectat internetul pentru a afla ce melodie se difuzează în acel moment pe Kiss. Ghinion: pagina nu se conecta. Am apelat la varianta numărul doi: sună pe cineva cu net, pe un calculator ceva, nu pe telefon. Am sunat. Ghinion: nu mergea net-ul. Soarta era împotriva mea.
M-am resemnat, n-am fost nici atentă când băieţii de la radio au şi spus cine cânta melodia, curat ghinion.
Mai târziu, în noapte, butonând aiurea facebook-ul, am avut o revelaţie şi am apelat la maestrul google cu o frază destul de ruşinoasă pentru mine, dar foarte norocoasă pe final.
I-am pus bunului google frumoasa întrebare:
“cum se numeşte melodia arăbească difuzată pe kiss fm?” – culmea, pe la jumătatea întrebării mele stupide, google deja găsise aceeaşi întrebare. Concluzie: nu-s singura nebună de pe lumea asta.
Rezultatul a fost pe măsură. Am aflat cine cântă melodia şi cum îl cheamă pe interpret.
Astăzi am ascultat-o în disperare. O să îmi treacă, ştiu. Acum, în acest moment sunt în extaz. Îmi place la nebunie. Bineînţeles că youtube-ul mi-a dat mai multe variante şi mare mi-a fost surpriza când am descoperit de unde s-a inspirat israelianul care o interpretează.
Prima variantă este cea lentă. Dacă aveţi răbdare să o ascultaţi până la capăt nu veţi fi foarte dezamăgiţi. A doua variantă este cea dance. E… ea este vinovata pentru neliniştea mea din ultima lună. S-a lăsat greu descoperită, dar a meritat. Audiţie plăcută. Posibil să nu fiţi aşa de exaltaţi ca mine, iar mulţi o să spună: yeah… muzică arăbească, pe mine nu mă interesează. Îmi place şi punct.
De ceva vreme încoace, cineva tot caută cu disperare pe google dacă naicu s-a sinucis.
Cineva îşi doreşte cu ardoare să îl vadă pe naicu sinucis. Păi, dacă îţi doreşti asta, stai conectat non-stop pe blogul lui şi vezi poate o să ai noroc într-o zi să asişti în premieră la acestă chestie. Dacă n-ai noroc atunci citeşte nene ziarul al rubrica “sinucideri”. Cum puii mei să cauţi pe google aşa ceva? În fine, fiecare cu visul lui.
Naicu nu se va sinucide pe blogul meu, îţi spun eu sigur. Iar dacă o să se întâmple chestia asta atunci eu mă las de fumat. Deci, never. Dacă ar fi fost doar o singură căutare nu m-aş fi mirat. Se mai întâmplă. Dar să cauţi săptămânal asta, deja mă bagi la idei.
Pies: ai putea totuşi să îmi spui şi mie între patru ochi, ce naiba ţi-a făcut naicu de îl vrei sinucis. Nu de alta, dar tare mă roade curiozitatea.
Google cred că o să mă bage la categoria “lacrimogene”. Deja toţi vizitatorii, puţini la număr ce-i drept, au ajuns pe umilu-mi blog căutând lacrimi. Nu mare mi-ar fi mirarea dacă m-aş descoperi la categoria de mai sus. Riscând să îmi transform jurnalul de suflet în televonelă, am să încerc să schimb registrul. Vom trece pe chestii mai haioase.
Sfat pentru căutătorii de “lacrimi”. Nu o să găsiţi niciodată lacrimi adevărate pe internet, încercaţi la farmacie. Am înţeles ca acolo există lacrimi artificiale. Până atunci lăsaţi pe sufleţica să lăcrimeze că e specialistă în de-astea.
Să revin la partea veselă. Am primit pe e-mail următoare poză.
Sunt curioasă câţi se regăsesc în ea. Poate acum vor ajunge de pe google căutând “penis”, deci tot e ceva.
Am constatat ca trecerea pe domeniu de .ro nu prea mi-a fost benefica. De o luna, lumea ajunge in blogul meu cautand imagini. Pe google nu prea mai apar in search. Se pare ca este o problema undeva. Din cate am citit si am auzit, daca totul era perfect, google trebuia sa imi indexeze paginile macar la 15 – 20 min. Insa chestia asta nu se intampla nici la o saptamana. Rog pe aceasta cale, daca citeste cineva mai expert decat mine chestia asta, sa imi dea si mie un sfat, o idee.
Sa mai aberez si eu un pic, asa pe fuga. Deci nu vreau sa merg la job, imi e lene, as vrea sa dorm, vreau sa evadez macar din cotidian. Nu stiu de ce mai continui sa mazgalesc pe aici. Lumea ajunge pe blogul asta cautand pe google cuvinte de genul:
- caracatita dumbo – io sunt, m-ai gasit. Nici nu stii cat ma chinuiam sa nu afle lumea chestia asta…ioi.
- perversiuni - bey, io speram sa fiu singura in domeniul asta, dar bag io de zeama ca e plina lumea de perversi.
- ganduri sinucigase – da…te ajut? sau o facem impreuna?
- de cate ori fac sex pe zi - aici chiar ca nu stiu ce sa iti raspund. Daca tu nu stii, cine puii mei sa stie?
- barbatii sunt porci mame – pot fi si porci tati, dar cine-s eu sa te contrazic
- cum se tine penisul in chiloti – nu stiu, de unde vrei sa stiu io?a? io-s femeie, dar daca vrei ma interesez. Parerea mea este ca trebuie sa il tii cu grija, nu de alta dar exista riscul sa zboare.
- dimineata ma trezesc cu tini in gind – serios? si eu de ce nu stiam?
- ma strange tot corpul – pai io zic sa-ti cumperi o marime mai mare. Nu-i bine sa stai asa strans
Cam atat in dimineata asta. Nu mai am chef sa desenez schema celor care ajung la mine in sufletel cautand pe maestrul google tot felul de aberatii. O sa mai urmeze si episodul II probabil cand o sa fiu in pana de idei. Numa bine…si spor la cautat.
Poate acum vor ajunge de pe google căutând “penis”, deci tot e ceva. 
<
