Ce ma mai asteapta azi?

E marti, nu? Si daca e marti, atunci de ce sa nu sarbatorim si cele trei ceasuri rele. La mine nu au fost decat doua pana acum, dar ziua nu e terminata, inca. Daca tot m-am trezit cu fundul in sus, de ce mi-ar merge bine azi? Afara ploua cand m-am trezit, de ziceai ca cineva a uitat un robinet deschis undeva acolo sus. In trafic, numai idioti si cretini. Nu am sa inteleg niciodata de ce pe ploaie nimeni nu mai stie sa conduca o masina.

La serviciu, mormanul de lucrari si termene limita. Pentru ca aceasta zi sa fie cat mai frumoasa, pana si telefonul meu s-a gandit sa imi faca o surpriza. Va intrebati cumva ce surpriza? Pai, a crapat. Iubitul meu Nokia N70, a decedat. De ce toate astea? Ete, asa. Ca e marti. Si acum vin cu zicala aia nenorocita: la omul sarac nici … telefoanele nu trag.

Acum ce puii mei fac eu fara telefon? Ma gandesc sa sun la Vodafone, avand in vedere ca ieri mi-au spus ca sunt un client fidel. Poate imi fac si mie o oferta imbatabila si uite asa ma hotarasc sa mai raman la ei. Nu ca as fi fun acest operator de telefonie, vorba aia, de-acasa nu pot folosi serviciile lor fiindca nu am retea. Pentru a beneficia de o liniuta de frecventa, ar trebui sa ma sui pe casa.

O zi frumoasa ca asta nu am mai trait de mult timp, si inca nu s-a incheiat. Oare nu puteam sa sar peste ziua asta de marti? Nici macar nu e 13.