Sufleţica » momente

Ho bisogno di te

Sufletica — Mon, 21 Dec 2009 12:24:56 +0000

Io come un albero nudo senza te
senza foglie e radici ormai
abbandonata cosi
per rinascere mi servi qui
non c’e una cosa che non ricordi noi
in questa casa perduta ormai
mentre la neve va giu
e quasi Natale e tu non ci sei piu

E mi manchi amore mio
tu mi manchi come quando cerco Dio
e in assenza di te
io ti vorrei per dirti che
tu mi manchi amore mio
il dolore e forte come un lungo addio
e l’assenza di te
e un vuoto dentro me.

Perche di noi e rimasta l’anima
ogni piegna o pagina
se chiudo gli occhi sei qui
che mi abbracci di nuovo cosi
e vedo noi stretti dentro noi
alegati per non slegarsi mai
in ogni lacrima tu sarai
per non dimenticarti mai.

E mi manchi amore mio
cosi tanto che ogni giorno muoio anch’io
ho bisogno di te
di averti qui per dirti che
tu mi manchi amore mio
il dolore e freddo come un lungo addio
e in assenza di te
il vuoto e dentro me.

Tu mi manchi amore mio
e mi manchi come quando cerco Dio
ho bisogno di te
di averti ancora qui con me
e mi manchi amore mio
cosi tanto che vorrei seguirti anch’io
e in assenza di te
il vuoto e dentro me.

Grido il bisogno di te
perche non c’e piu vita in me
vivo in assenza, in assenza di te.

© Sufletica for Sufleţica, 2009. | Permalink | 10 comments | Add to del.icio.us
Post tags: Laura Pausini, momente, suflet

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Magie descoperită

Sufletica — Wed, 16 Dec 2009 22:07:57 +0000

Am încercat în zadar să îmi păstrez magia, însă se pare că brusc nu mai sunt magică. Devin patetică, cum ar spune alţii. Magia mea s-a spulberat brusc şi fără drept de apel. Nu mă mai chinui să îmi regăsesc acea bucată de magie care îmi aducea surâsul în fiecare dimineaţă. Odată ce magia se spulberă rămân doar rămăşiţe de adevăruri ce nu vroiai să le vezi atunci când erai vrăjit.
Noroc că am întânit şi persoane care sunt cu adevărat magice. Am descoperit astă seară pe blogul lui rontziki, un moment cu adevărat magic. Aşa că sunteţi invitaţii mei să ascultaţi un pic de magie sonoră pe bloguşorul ei.
Magia mea s-a terminat… noroc că mai există totuşi şi alţi oameni magici.

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Ultimul vals

Sufletica — Sat, 12 Dec 2009 21:09:33 +0000

Adormise adânc. De puţine ori a adormit brusc. Poate gândurile şi frigul ce îi cuprindea corpul, a făcut-o să adoarmă repede. După obişnuita cădere în adâncuri, de care are parte în fiecare noapte, plecă liniştită în lumea viselor. Afară ningea cu fulgi mari şi pufoşi. Peisajul alb din visul ei era atât de veridic. Parcă mai văzuse ninsoarea asta undeva. Nu a avut timp să savureze priveliştea de pe fereastră. Zări agăţată de oglinda rochia. Era atât de frumoasă. Roşie precum trandafirul din curte ce stă ascuns sub nea acum. Un pic de roşeaţă îi apăru în obraji la gândul că avea să-l vadă. Îşi aruncă repede gândurile în colţul sufletului şi începu să se pregătească. În seara asta avea să danseze ultimul vals. Gândul acesta îi dădu fiori. Dar nu avea să se gândească la asta acum. Vrea să fie frumoasă în seara asta şi nu îşi doreşte să i se vadă amărăciunea din suflet. Valsul ce îi va da ocazia să atingă pentru ultima oară persoana iubită o să fie cel mai frumos vals de până acum. O să fie frumoasă, îşi spuse în gând. Se pregăti precum un boboc de floare. Totul era perfect la ea. Părul negru ce îi pica pe umeri parcă completa din plin acel roşu aprins al rochiei. Pentru o secundă s-a văzut în oglindă. Era o străină. Nu cunoştea persoana ce se reflecta mândră în oglinda ei. Nu aveau nimic în comun. Parcă era mai rece, mai sigură decât ea. Oare gândul că de mâine nu o să mai aibe nimic, a condus la reflecţia din oglindă? Nu ştie şi nici nu vrea să ştie. Chinuind ochii pentru a privi mai bine, auzi paşi uşori. Inima îi zvâcni din piept. Era el. Mândru, înalt şi foarte arogant, stătea în pragul uşii privind-o. Ea îşi plecă ochii. Nu putea acum să îl privească în ochi. Îi era foarte greu să nu îşi dea de gol durerea. O să se lase cuprinsă de vraja acestei seri. Trebuie să savureze ultimul vals. Îi întise mâna şi ea o apucă tremurând. Doamne, degetele alea lungi şi fine. Cât le va dori… cât îşi va dori atingerea lor. Nu, nu te lăsa învinsă, striga din toţi plămânii imaginea din oglindă. Capul sus. Mai tărziu el o să regrete. Asta este seara ta. Nu-ţi arăta durerea, slăbiciunea, nu ar schimba nimic. Porniră. Pe drum nici-o vorbă, nici un sunet, doar respiraţie ei agitată se auzea în fundal.
Seara magică începuse. Au dansat şi ultimul vals. Şi-ar fi dorit ca valsul să nu se termine niciodată. Dar cine ţine cont de dorinţele ei? O lacrimă alunecă uşor pe obrazul ei. Ar fi vrut să ţipe. Să-i strige toată dragostea ei. Dar gura refuza să se deschidă. Ar fi vrut să îi arate tot zbucimul din ea. Însă el nu avea ochi să vadă. Şi dansa, dansa, alunecând pe ritmul muzicii. De s-ar roti aşa la infinit alături de el. Nimic nu ar mai vrea pe lumea asta. Dintr-o dată parcă totul era neclar. Nu ştia unde e. Ce caută acolo? Cine sunt oamenii care se holbează la ea? Şi de ce poartă nişte zdrenţe şi unde este el? Începu să strige, dar strigătul îngheţă pe buze. O durere groaznică îi străbătea tot corpul. Era paralizată de gânduri. Tot visul se transformă în coşmar. Valsul se terminase. Se trezi uşor şi îşi văzu chipul. Era desfigurat de durere. Afară nu ningea. Rochia de la oglindă dispăruse. El, nu era în pragul uşii. Şi ea? Imaginea din oglindă. Cine era?

© Sufletica for Sufleţica, 2009. | Permalink | 3 comments | Add to del.icio.us
Post tags: Magie, momente, Poveste, ultimul vals

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Magie de iarnă

Sufletica — Fri, 11 Dec 2009 22:26:06 +0000

Seria “Momentelor magice” continuă. Am ales un cântecel deosebit, zic eu. Cred că vor fi şi cârcotaşi, dar nu contează. E spaţiul meu virtual şi postez ce vrea buricul meu. Totuşi sper să vă placă.

Mâine seară vom avea seară de muzică clasică. Asta în caz că se întreba cineva ce fel de muzică voi alege.

© Sufletica for Sufleţica, 2009. | Permalink | 3 comments | Add to del.icio.us
Post tags: Magie, momente, Muzica, Sarbatori

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Momente magice

Sufletica — Wed, 09 Dec 2009 21:58:29 +0000

De la 1 Decembrie se deschide oficial sezonul sărbătorilor de iarnă. Noi am cam fost ocupaţi cu ziua naţională, cu alegerile şi am cam uitat că a început sezonul momentelor magice.

De azi voi începe pe bloguleţul meu sezonul cântecelor magice de sărbători. În fiecare seară, de acum şi până la sfârşitul sărbătorilor voi posta câte un cântecel sau chiar două (depinde de stare).

Să înceapă distracţia sau tristeţea (fiecare ce are la îndemână).

Perry Como – Magic Moments

Celin Dion-Feliz Navidad

Feed enhanced by Better Feed from Ozh