Cifra doi s-a sinucis

In noaptea despartirii dintre noi
Copacii cad pe drum din doi in doi

In ochi ma bate viscolul cainesc
Si am venit sa-ti spun ca te iubesc

Probabil drumul meu va duce-n iad
Ma-mpiedic de o lacrima si cad
Si iar adorm si iar mi-e dat un vis
Ca biata cifra doi s-a sinucis..

Dac-am sa te chem
Da-mi macar un semn
Fie si-un blestem
Din partea ta
Totusi nu stiu cum
Pentru-atata drum
Ce-a-nceput acum
Spune-mi ceva…

Si de atata viscol vestitor
Nu ochii mei ci ochii tai ma dor
Ce bine am intrat si cu ce rost
Si ce batrani iesim din tot ce-a fost.

Nici aripile zboruri nu mai pot
E numai despartire peste tot
Si se aude ca va fi mai greu
Decat vom fi departe tu si eu…
……..
Dar nu pentru ati spune ca e rau
Am dat cu bulgari mari in geamul tau
Ci ca sa stii in viscolul cainesc
Ca plec si mor si plang si te iubesc..

Si vreau sa-ti dau cu acte inapoi
Dezastrul impartirilor la doi
Ca sa-ntelegi si tu ce-i cuplul frant
Si cum e sa fii singur pe pamant…

Spune-mi ceva… Adrian Paunescu

Amintiri de iarna

Zapada care a inceput sa se reverse peste noi imi rascoleste ceva amintiri. Erau vremuri frumoase pe o parte, dar si triste pe alta. Frumoase, fiindca eram la inceputul relatiei si parca totul ni se parea ca este mirific. Triste, fiindca el trecea prin clipe grele. Azi totusi as vrea sa va povestesc unul din momentele frumoase traite.
Pe vremea aia, el avea o dacie 1310 imprumutata. Era veche saraca, dar buna pentru a ne satisface anumite probleme. Fiind atat de veche, caldura nu, dezaburire nu, intre ea si un iglu, practic nu era nici-o diferenta.
In schimb, ca tot romanul descurcaret, dotase masina cu un mop, din acela de spalat pe jos. La ce ne folosea mopul? Pai, eu neavand ce face in dreapta soferului, dezabuream cu mopul geamul din spate al daciei. Era o intreaga comedie, lumea se uita la noi ca la urs, iar noi radeam ca disperatii. Erau vremuri grele, insa eram doi. Si ningea, si nimic nu ne statea in cale. Nici mopul, nici iarna, nici problemele grele ce se abatuse pe umerii lui.
Eram noi doi, o dacie, un mop si iarna ce se asternea peste noi.

O amintire de neuitat

La mulţi ani… cineva ştie de ce.

Tristetea despartirii