Posts tagged: Povesti

Nuntă ca în poveşti

By Sufletica | 29/04/2011

Nu puteam să ratez acest eveniment istoric. Nu vă povestesc cât au durat pregătirile şi agitaţia pentru nunta asta, n-aş avea timp şi spaţiu pentru asta. Important este că am reuşit să îmi pun pantofiorii roşii de catifea, pălăria din pene de struţ şi am alergat într-un suflet printre birouri să pot participa la această nuntă.

Mi-am pus frumuşel androidul pe birou şi uite aşa am participat la marele fast. Lume bună, toalete mai mult sau mai puţin frumoase. Pălării de toate felurile, mici, mari, cu pene, fără pene, castroane, oale şi alte genuri de pălărioare. Umblă vorba prin târg că-i musai să îţi pui o ciudăţenie de-aia pe cap. De… dacă aşa cere eticheta… doamnele s-au conformat.

Printre două lucrări importante de la birou, ca orice fetiţă, domnişoară, fără sânge albastru prin vene, mă gândeam că toate visăm măcar odată în viaţă la un prinţ. Lui Kate i-a ieşit.  A întâlnit prinţul şi uite aşa povestea s-a transformat în realitate.

Mie mi-a plăcut de Kate. O mireasă simplă, fără 50 de milioane de straturi de vopsea pe faţă, fără decolteuri, exact aşa cum cred că ar trebui să fie orice mireasă.

Nu ştiu ce le rezervă viitorul, însă aşa cum speră toată suflarea englezească, aşa sper şi eu că vor avea parte de un mariaj lung şi fără probleme.

Totuşi, nu mă pot abţine să nu mă întreb oare ce i-o fi şoptit William aici? Cred că îi spunea:

- dragă îmi eşti datoare cu o mămăligă. Te-am băgat în cartea de istorie. Deci, nu uita, diseară la cratiţă cu tine. :D

Sunetul sufletului ei

By Sufletica | 28/01/2010

Era frig. Parca oceanul alb era fara de sfarsit. Ii inghetase sufletul. Nimic din ceea ce traise pana acum nu se compara cu senzatia asta de inertie. Mintea ii era paralizata de ganduri. Totul era alb si fara de contur, ideile ii fugeau in toate partile. Tremura. De frig, de frica, nici ea nu stia.

Oare cand aveau sa se termine toate astea? Cand se va stinge distanta si dorul asta ce ii mistuia sufletul? Niciodata, isi spuse ea incet in gand.

Stand ghemuita in coltul ei preferat, privea trista fulgii ce cadeau peste pamantul inghetat si el, la fel ca gandurile ei. Ce frumos ar fi fost sa fie copil din nou. Sa uite de grijile actuale, sa iasa la sanius fericita. Ba nu… nu ar mai fi vrut sa fie copil, nici acolo, in copilaria ei nu isi gasea bucatica de fericire. Ar fi vrut sa fie adolescenta. Parca atunci toate iernile erau mai frumoase. Acum e in zadar. Toate cele bune sunt duse de mult timp.

Au ramas langa ea, tristetea, disperarea, gandul ca sentimentele astea nu vor pleca niciodata, ii macina si ultimul strop de viata. Lupta cu ea, cu frigul, cu gandurile, cu toata lumea. Vroia sa iasa din conul de umbra. Insa in jurul ei era doar tacere. Doar undeva, departe, se auzea sunetul trist al viorii. Isi ascutea mai bine auzul, ar fi vrut sa auda vioara cat mai bine. Ii placea acel dulce ritm ce ii incalzea un pic inima. Doar sunetul cald al notelor ii mai putea da curajul sa mearga mai departe. Dar sunetul se stinge, in fiecare zi el se indeparteaza incet din calea ei. Nu mai este capabila sa il auda foarte bine si lucrul asta o ucide. Ar fi vrut sa pastreze cat mai mult senzatia asta de bine, dar din pacate nu avea puterea necesara.

Si era frig, mainile ii inghetara pe tampla. Se chinuia cat mai mult sa stea treaza, dar nici chestia asta nu prea ii reusea. Adormi in coltul ei, muzica se stingea, iar sufletul ingheta precum floarea de gheata din geam. Si ,totusi, vioara canta undeva.

Fetita din sufletul meu

By Sufletica | 17/11/2009

Era un ger grozav; ningea si incepuse a innopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela si pe intunericul acela, mergea pe strada o biata fetita cu capul gol, si cu picioarele goale. Avusese ea doar niste papuci cand plecase de-acasa, dar nu-i folosisera mult: erau niste papuci mari, pe care mama ei ii rupsese aproape, si erau asa de largi pentru ea, incat mititica-i pierdu grabindu-se sa treaca o strada, unde cat p-aci era sa fie strivita intre doua trasuri. Unul din papuci nici nu-l mai gasise, iar celalalt il luase un baiat care zicea ca vrea sa faca din el leagan pentru copilul lui, cand o avea si el unul. Read more »

Cum să bagi o femeie în pat

By Sufletica | 20/05/2009

Care este diferenţa dintre fetele de 8, 18, 28, 38, 48, 58, 68 şi 78 de ani ?
La 8 ani o bagi în pat şi îi spui o poveste.

La 18 ani tre’ să-i spui o poveste ca să o bagi în pat. Read more »

Povestea mea

By Sufletica | 16/03/2009

Povestea mea începe ca orice poveste. A fost odată ca niciodată… însă cu partea “că dacă nu ar fi fost nu s-ar mai povesti” nu mă împac. Povestea mea e o poveste simplă şi prea banală pentru unii, pentru alţii poate fi interesantă, e doar o poveste scrisă într-o seară de martie, tristă şi atât de goală. Am apărut fără voie şi fără drept de apel pe acest pământ, m-am chinuit să ajung om mare… Read more »