Sufleţica Tristete

Tristetea despartirii

By Sufletica | 24/08/2009

Îmi iau adio din privire,
Căci gura nu-l poate rosti,
Prin locurile de iubire
Mă-ntorc să le găsesc pustii.

Ce tristă e făgăduinţa
Chiar credincioasei amintiri!
Ţi-i rece mâna, iar fiinţa
Încremenită-n reci simţiri.

Barem o caldă sărutare
Atâta m-ar fi fermecat,
Precum ne bucură o floare
Culeasă-n Martele-nnorat.

Dar vai, vreo orhidee rară
Să ţi-o culeg eu nu mai ştiu;
Când pentru tine-i primăvară,
La mine-i toamnă, şi-i târziu.

Goethe – Despartire

At 2009.08.24 15:17, Naicu said:

Asta pentru cine e dedicată?

[Reply]
At 2009.08.24 15:29, sufletica said:

e… ghici?

[Reply]
At 2009.08.24 16:04, Naicu said:

pentru .com

[Reply]
At 2009.08.24 16:27, sufletica said:

pentru .com da… exact. Nici nu stiu cum de ai ghicit. Mai exact pentru creatorul .com-ului… dar nu conteaza

[Reply]