Umbre si suflete
Ce suntem? Umbre… miscatoare. Ne clatinam la prima adiere de vant. Ambalajul care da forma umbrei nu prea este important. El ramane si putrezeste. Insa, sufletul? El este atu-l din ambalajele noaste. Ca poate exista suflete negre exact ca umbra ambalajului, asta nu contest. Ca exista suflete mai reci ca ambalajul, nici aici nu ma pronunt. Dar ce ne facem cu sufletele care sunt pline de caldura? Cu ele ce facem? Sufletele astea pot incalzi si umbra unei statui, pot face ca apa sa fiarba. Si, totusi, de ce nu le protejam? Cum putem sa facem sa nu mai aruncam la gunoi sufletele calde? Nu stiu… insa, ma intreb. Unde ajung sufletele reci si unde ajung sufletele calde? Eu cred ca cele reci ajung in rai, iar cele calde in iad. De ce? Pentru ca in iad e nevoie de caldura, domnule. De-aia.
<
Neata Sufletico!
Eu ma intreb cum rezista sufletele mai mari decat ambalajele lor. Oare nu se simt sufocate?
Sa stii ca sufletele reci merg in iad tocmai pentru ca acolo e caldura si poate reusesc sa se mai incalzeasca si ele in urma unor transferuri termice fortate. Iar cele calde merg in rai unde e racoare si bine pentru a se conserva.
Sa ai o saptamana frumoasa si calda!
Eu zic sa le mai dam o sansa. Sa stea un pic in purgatoriu ca sa dea pe brazda. Cu cat sunt mai multe in rai cu atat mai bine. Numai bine iti urez Sufletel!
Sufletico, eu credeam ca pleci, te-ai reantors, dar speram sa te fi reantors vesela si optimista…mai, unii nici macar nu stiu de existenta unui ambalaj si subterfugiile lui, il privesc si il iau ca atare, iar un suflet cald, ramane un suflet cald oriunde ar fi..la fel si unul rece, desi..totul este schimbator…